In cele 13 minute aceasta viitoare wannabe pop princess de mizerie trece de la o replica penibila la alta si apoi la alta si apoi la tras chilotii din fund si apoi la explicat semnificatia iubirii si a sexului si apoi la piesa 3 care e de fapt 4 ca s-a fastacit in fata camerei desi ziaristele scriu multe despre ea, intituland-o chiar Paris Hilton pentru ca a mostenit doua cuverturi cu bagadele de la ma-sa mare. Mie mi s-a cam taiat filmul de la bube.. restul e can can.

“Cunoasteti privirea aceea pe care o au femeile cand vor sa faca sex? Nici eu!” Steve Martin

“Femeile au nevoie de un motiv ca sa faca sex. Barbatii au nevoie numai de un loc unde s-o faca..” Billy Crystal

“Iubirea este raspunsul, dar in timp ce astepti raspunsul, sexul ridica niste intrebari bunicele.” Woody Allen

“Sunt un amant atat de bun, pentru ca exersez foarte mult singur.” Woody Allen.

“Bisexualitatea dubleaza automat sansele de a avea o intalnire sambata noaptea.” Rodney Dangerfield

“Este mai bine sa nu fi fidel, decat sa fii fidel  fara sa ti-o doresti.” Brigitte Bardot

“Sexul este unul din cele noua motive pentru reincarnare.Celelalte opt n-au importanta.” George Burns

“Sexul la 90 de ani este ca si cand ai juca biliard cu o funie.” George Burns

“Personal, nu stiu nimic despre sex, deoarece am fost maritata tot timpul.” Zsa Zsa Gabor

“Marea diferenta dintre sexul platit si sexul gratis este ca sexul platit costa mai putin.” Brendan Francis

“De ce ar trebui sa primim sfaturi despre sex de la Papa? Daca stie ceva despre sex, nu ar trebui sa stie!” George Bernard Shaw

“In loc sa ma recasatoresc, mai bine imi gasesc o  femeie care sa nu-mi placa si-i dau pur si simplu o casa.” Rod Stewart

Si una din top: Care este diferenta intre masturbare si sex? Facand sex mai cunosti lume noua.

Am zis!

In prima parte, Inceputul, amandoi sunt in perioada de cunoastere si tatonare… o luna de miere prelungita in care trebuie sa iti amuzi partenerul, sa fii fascinant si charismatic, cel mai tare din parcare. In perioada asta de obicei te strigi pe nume pentru ca nu stii sigur daca celui in cauza i s-ar potrivi alintul de ‘pui, mamitica, stapane, cioculet’ sau mai rau, sa nu cumva sa-l fi folosit precedentul. Prin urmare ii spui simplu pe nume. Nu ai cum sa gresesti in momentul in care soptesti plin de iubire si tremur in voce: ’vaai, ce patratele fascinante ai Stanica’!

Din pacate trece repede si intram in stadiul al II-lea al relatiilor, cel in care incepe prosteala. Marea prosteala. Simplul nume nu mai este suficient, asa ca pentru a denota iubirea dusa la paroxism pe care i-o porti trebuie sa il alinti cumva. Stupid, in general. Si incepi cu diminutive si terminatii cu ‘utz’ (cucutz, mamutz, tatutz, puiutz, chiflutz). Pentru fandositi exista intotdeauna termenele imediat inlocuitoare: regina-noptii-si-a-sufletului-meu, tulburatorul-viselor-mele, aerul-pe-care-il-respir (acompaniat de restul frazei “….da-mi si mie painea”), frumusete-inegalabila (“..ai spalat wc-ul azi?”), ravisantul-clipelor-mele-pe-care-le traiesc-pentru-ca-tu-existi (“..spala-mi si mie sostele”).

Ultimul stadiu, despartirea- momentul  in care sunt folosite jargoane pentru a evidentia dispretul si ura fata de persoana pe care 5 minute mai devreme o venerai.  Reversul medaliei este subliniat prin finetea termenilor ‘retardat imputicos dependet de mama’, ‘pulifrici imbecil’, ‘rahar cu ochi’, ‘coate goale’, ‘stafilococ supuros’, si lista poate continua.

Chiar si dupa mult timp de la despartire, numele nu mai este rostit si nici relevant, ci semnificatia persoanei in viata noastra. Nu este Nicu, ci ‘prostu ala de la tara care nu avea nici izmene pe el’; Care Ion? Aaa…’prapaditul cu inceput de chelie’; Vasile – ‘impotentul cu pretentii de intelectual’,  X-uleasca -’obeza cu par pe maini si cos in barbie care m-a parasit, oricum era urata, nici nu imi placea de ea dar am stat cu ea la vraja’.

Prin urmare… de ce avem nevoie de nume? Pentru cateva momente de glorie?

Eu – în tricou, căutând dresurile după ce am realizat că prima pereche era ruptă înainte de purtare, cu bigudiurile termice în par, cu 7 costumaţii diferite întinse pe pat, cu oja în mână şi acetona în cealaltă, cu masca pe faţă mă uit sfidător şi răcnesc îm timp ce elimin apa de gură: NU!

Ora 21,00: El – în hol, sprijinit de perete, transpirat, încercând să îşi controleze uşoara agitaţie întreabă înnăbuşit: “Mai ai mult, mami?”

Eu – la penultima unghie de lăcuit, cu smacurile întinse pe jos căutând “tuşul ăla de ochi, cum nu îl ştii?…unde l-am pus?” cu aparatul de epilat în priză căutând dresurile negre, după ce am rupt şi perechea numărul doi. Mă uit într-o doară şi răcnesc un NU destul de apăsat.

Ora 22,00: El – descheiat la cămaşă, pe canapea, fixând televizorul şi butonând nevrotic telecomanda, cu o culoare roşie – vineţie a ochilor “Ne mişcăm şi noi mai cu talent?”

Eu – îmbrăcată, machiată, accesorizată realizez că geanta nu se asortează cu pantofii şi ca atare trebuie să schimb totul. Oja, pantofi, top, cercei, brăţări, curea, machiaj.

Ora 23,00: El – adoarme la Sinteza zilei cu cămaşa şifonată. Deschide un ochi şi şopteşte: “Incredibil.. absolut incredibil. Acum putem sa mergem? Oricum nu mai prindem revelionul…”

Şi asta pentru ca a avut neşansa să îmi spună ora exactă la cât trebuie să fiu gata, fără marja de eroare de 3 ore.

Morala: Cu ce te ajută că eşti tu gata la timp?

- Ce faci aici? întreb eu cu o sprânceană ridicată convinsă fiind că îl fac să mărturisească tot.

- Îmi fac o cafea, spune el cu un aer confuz în legătură cu tonul meu.

- Cafea? Suspect.. cafea, hmm.. şi de ce vrei să bei cafea tocmai acum? Ai ceva de ascuns, nu poţi să dormi? Ai insomnii, coşmaruri, ai omorât pe cineva în ultima vreme?

- Nu…. răspunde cu o voce spăşită şi nedumerit.

- Ahaaa, şi în mână ce ai? A? Ce e aia? Te-am prins, Butcher!

- E… o linguriţă…. răspunde uitându-se la obiectul groazei mele.

- O linguriţaaa! Şi ce vrei să faci cu ea, să mă omori pe mine!? Recunoaşte!

- Nu chiar… să mestesc în cafea…

Apoi ritualul fimului se reia. Urmează maratonul sezonului 3. Prin urmare dacă nu mor de inimă în timpul filmului din cauza suspansului, nu mă omoară prietenul meu, pe care îl supranumesc Ice truck killer… atunci am toate şansele să suprevieţuiesc şi să revin la normalitate cu promisiunea fermă că nu mă mai antrenez în filme de genul.

Parol!

(Cadru: cartier marginaş din suburbia lugubră, în strada principală felinar spart, arbori, arbuşti, liene şi blocul de la periferie).
Paşii Marinelei, cu flecurile din fier, se aud din depărtare. E chemarea spre inocenţa pierdută. Se întoarce de la muncă. A fost schimbul III.
„Mai bine îl ascultam pe tătică când spunea să pun mâna pe carte altfel ajung muncitoare pe 3 schimburi” îşi spunea supărată pe ea, pe viaţă, pe presupusele şanse neegale. Faţa încărcată de machiajul prost, rujul pe boticul depăşit, genele scorojite de rimelul de dimineaţă trădau figura muncită a tinerei fete îmbătrânită prematur parcă.
Un grup de golani spărgeau ultimele seminţe şi poşteau ultimu’ pet de Burger. O zăresc pe Marinela.
Marcel: Ooo, ce faci pisi? Eşti bine? Eşti bine, bine văd.. (sămânţa neagră dintre cei câţiva dinţi galbeni care i-au mai rămas îl făcea să pară angelic. Cuvintele îşi pierdeau semnificaţia în faţa aurei lui Marcel).
Marinela: Ei, sunt bine mă, ce vrei? Iar ai băut? Lasă-mă că mi-e somn şi nu am chef de tine, Marcele..ştii că sunt supărată de faza aia..ştii mă tu…mi-a zis lumea pe la colţuri că umblii şi cu aia a lu’ Motanu, care s-a avut cu Felie Maximu’ şi acu dă după tine.
Ochii ei cu greu ascundeau lacrimile de tristeţe, furie, mânie şi dezamăgire. Idealul ei, cel pe care îl iubea în ascuns, Marcel, nu era serios.
Marcel: Hai ma pisi că minte oamenii… e invidioşi pe dragostea noastră, ce naiba, eşti proastă?
Îşi aprinde o ţigară din pachetul de Snagov, pachet pe care îl aruncă în scârbă spre tovarăşii vizibil amuzaţi de femeia lui. Bricheta cu luminiţele multicolore îi luminează faţa tuciurie. Marinela se uită cu jind la ochii ăia pe care i-a visat de atâtea ori, la buzele care trăgeau însetate din filtrul maro, la fumul care i se părea că ascunde întreaga lor poveste nespusă şi netrăită.
- Ia lasă prostiile, şi zi mai bine dacă trec mai încolo pe la tine.
Timpul parcă s-a oprit în loc pentru o secundă. Prin faţa ochilor i-au trecut zeci de imagini, fesh-uri despre ultima oară când a auzit expresia asta..când stătea în faţa liceului, cu ghiozdanul ticsit de haine şi a decis să plece ca animatoare în locul examenului de bacalaureat, când a decis să îşi cumpere ultima haină de fiţă în locul cărţii de română, când a acceptat prima palmă din dragoste şi s-a mutat la periferia oraşului. Acum era prea târziu…….
Marinela: Treci, Marcele…treci….
Marcel dădu noroc cu tovarăşii, aruncă mucul de ţigară în balta de lângă el şi cu un gest de superioritate a stins chiştocul cu vârful alb şi ascuţit al panofilor cu ştrasuri.
Au trait fericiţi până la adânci bătrîneţi?
Finalul poţi să îl scrii singur!
O carte citită te ajută altfel în viaţă! Instigare la cultură!