Fiecare gura de cafea din ibricul ruginit pe margine are o poveste a ei. Vorbeste despre diminetile prea amare in care lumina se imprastie plictisita in camera cu pereti inalti iar noi bajbacaiam in rutina zilnica. [citeste in continuare]

Şi ziua abia începe în aburi de pâine prăjită şi ceai negru, în saluturi matinale şi chei zdruncinate nevrotic, în paşi calmi şi gânduri despre nimic. Iar e ambuteiaj pe strada mea… Eu şi maşina de gunoi se pare că avem program comun, sau poate eu sunt ultima care pleacă la ora asta. [citeste in continuare]