Luxul fericirii pe care nu mi-l pot permite încă. Dimineaţă grea, praf de scrum, alergie şi amnezie. Şi când încerc să uit mă alătur oamenilor care trăiesc şi respiră pentru că nu mai ştiu să simtă. [citeste in continuare]

Fărâme de lumină aberantă şi buletine de ştiri pline de non sens îmi umplu dimineţile fragile. Mâine îmi tot spun ideile cu redundanţa unui ceasornic nedrept care-mi spală păcatele. Poate că aş vrea dar nu pot, poate că ai puterea dar nu vrei. Nimeni nu greşeşte. E doar bad timming. [citeste in continuare]

Ce-ai?
N-am nimic!
Bine...
Mă seacă o futangeală afectivă, şi decât prea mult, mai bine deloc. Iar e unul din momentele mele de lehamite… azi nu ştiu să scriu, azi nu vorbesc, azi nu simt nimic.
E ziua mea fatigantă cu mirosuri tari de ploaie şi praf legate derizoriu în şerveţele prăfuite. [citeste in continuare]

Am post-it-uri peste tot. Sunt toate culorile, sunt vii şi alarmante, toate parcă să îmi atragă atenţia asupra unor lucruri de care nu trebuie să uit. E imperios necesar să ma concentrez! [citeste in continuare]