Mahmureala continua cu semne de oboseala - este maniera in care imi traiesc fiecare zi de joi. Imi rezerv dreptul de a nu fi cum mi se pretinde ci de a ingana in surdina precum o copila impertinenta si neobrazata ce a intrat cu pantofii plini de noroi pe covorul alb. [citeste in continuare]

Prima gura de aer fierbinte si inecacios incepe cu ora 7. Este atat de cald incat simt cum mi se prajesc creierii si ultimii doi neuroni care se zbat pentru supravietuire. In sauna matinala incepe rutina umanitatii. [citeste in continuare]

Ziua în care am uitat să trăiesc a fost azi, sau ieri, sau nu mai ştiu. Oricare dintre ele pentru că au fost la fel. Ziua în care am uitată să zâmbesc este prima zi pierdută. Şi prima dimineaţă în care soarele nu a răsărit. Şi prima mână întinsă pe lângă care am trecut pasivă. Şi prima lacrimă pe care am ignorat-o. [citeste in continuare]

Pentru ca feminitatea e o stare de spirit. O simti in fiecare dimineata, cand iti intinzi trupul plapand intre asternuturile calde si deschizi abia pe jumatate ochii. Iti permiti luxul inca unui snooze pentru ca e intuneric afara. [citeste in continuare]

E dimineaţă.. e inuman de devreme. Nebunia de luni nu a început. Ochii zgomotoşi cu logoree matinală sunt încă adormiţi. [citeste in continuare]

...pentru că plouă iar alfabetul în culori nu se numără azi.
E ceasul 9 iar ochii înceţoşaţi de greaţă şi sictir se vor închide de data asta. Şi mă gândesc că sunt cele mai ciudate 3 ore de nesomn. Şi mă gândesc că oricum tot ce e bun e interzis, ilegal sau îngraşă…tu de ce ai face excepţie? [citeste in continuare]