Stay this way
21/10/2009
Nu sunt înceată, mulţumesc. Îmi place doar să fac lucrurile în ritmul meu şi să mă bucur de fiecare secundă dacă tot sunt aici.
Ştiu că nu vă gândiţi doar la fotbal, bere şi sâni epici, chiar dacă uneori susţin, în feminismul meu emancipat, contrariul. Nu pretind că sunt mai înţeleaptă, curajoasă sau puternică decât sunt în realitate.
Nu vreau să muncesc pe brânci sau mâinile mele firave să care greutăţi pentru a dovedi ceva.
Îmi place să fiu răsfăţată şi nu mi-aş dori să nu mi se permită să plâng doar pentru a demonstra putere de caracter.
Prefer dulapul exact aşa cum este: dezorganizat şi imprecis, cu trăsături haotice şi îmi face realmente plăcere să gătesc pentru tine. Îmi place cum mă faci să cred că eu am inventat omleta şi niciodată nu ai încercat ceva mai divin decât cartofii mei prăjiţi.
Prefer în orice clipă rozul rochiţelor în locul ţinutei office masculine.
Vreau să îmi păstrez feminitatea până în vârful unghiilor roşii, să fac din ruperea uneia drama vieţii mele şi să nu pun ‘osul la bătaie’ ca să arăt că am cojones.. pentru că nu am şi e perfect aşa.
Şi dacă tot suntem aici, atunci află că nu vreau să car nicio plasă (poate doar una în care am cutii de pantofi), îmi place să fiu ajutată să cobor din maşină, e ideal dacă mi se deschide uşa şi nu vreau să plătesc jumătate din consumaţie.
Nu vreau să fiu egala nimănui, vreau să rămân femeie!
Hmm interesant desi ar mai avea loc si unele mici modificari.Tu propui genul de femeie care nu stie chiar nimic si se mai imbraca si in roz.
App jumatatea de tipa din tema blogului e in sanii goi:-?
Nu am propus o femeie care nu ştie nimic ci una care nu are nevoie să reclame egalitate într-o 'lume a bărbatilor'. Iar rozul e o metaforă care simbolizează că nu trebuie să luăm viaţa aşa în serios ci mai degrabă într-o manieră umoristică.
Şi tipa nu e în sanii goi! Hah'
Imi place cum scrii.Asta deja inseamna ca stii destule si feminismul tau nu este mancipat si nici tipic,ci cat se poate de incantator.Apropo de fotbal,abia aseara am scrsi si eu ceva intr-un final pentru ca scorul Unirii m-a lasat masca si pe mine.
In plus,sa mai zic ceva:imi place ca printre randuri stii sa fii tu insati cea mai buna prietena a ta,ceea ce e super!
Multumesc, multumesc!
Unu la mana – am vazut chiar si eu meciul si a fost unul foarte bun. Cred ca o sa incep sa ma uit la fotbal 😛
Doi la mana – eu si cu mine facem echipa destul de buna, deci imi permit luxul da a fi tot ce imi doresc 🙂
Subscriu soro. A fi femeie (desteapta)e un lucru extraordinar, de ce sa vrem masculinitate? Ne placem, ne iubim si suntem impacate cu noi si asta e tot ce conteaza. Felicitari pt post.
P.S. Si cartofii prajiti au un secret aparte si daca Vlad te lauda pt cum ii faci o fi stiind el ceva :))
Vorba bancului (referitor la mine, Vlad si mancare):
Mai Ioane, de ce te-ai insurat?
– Pentru ca nu-mi placea mancarea gatita de mine.
– Si acum, cum e?
– Acum imi place!
Nu e in sanii goi?!…pacat 🙁
imi place cum gandesti 😉
plus ca transmiti totul foarte clar si cu o usurinta extraordinara
multa bafta :*
Andreea
Inside some of us is a thin person struggling to get out, but they can usually be sedated with a few pieces of chocolate cake. ~Author Unknown